Jurnal cu poze. Fascinanta si misterioasa LUME A PESTERILOR din ROMANIA

FASCINANTA SI MISTERIOASA LUME
A
PESTERILOR din ROMANIA

Cismas Edeline Cristiana
Clasa a V- a C
Scoala Gimnaziala “Avram Iancu” din Arad

    Acest jurnal cu poze este un omagiu la implinirea a 100 ANI DE SPEOLOGIE IN ROMANIA pe care o datoram savantului, exploratorului, biologului, speologului si cel care este considerat fondatorul biospeologiei – RACOVITA EMIL. Totodata este un omagiu unui om aparte pentru Arad, cel care a facut si realizat multe in domeniul turistic, alpinistic si speologic – TITUS STEFANOV SEVER DAN. Sa nu uitam ca in Arad exista un binecunoscut veteran al speologiei – TULUCAN TIBERIU si cea mai activa asociatie speologica – Asociatia Speologica „SPEOWEST ARAD”.

    Ceea ce o sa cititi este un proiect realizat pentru scoala de Cismas Edeline Cristiana, cu putin ajutor din partea mea. Din pacate nu a primit nici un raspuns din partea dascalului daca a fost facut bine sau…

    Romania se bucura de o diversivitate naturala, pe care am avut bucuria sa o descopar inca de mica impreuna cu parintii mei si prieteni apropiati, deoarece facem parte dintr-un grup pasionat de natura – “HOP SI NOI” Munte si Natura.

ede

    Mersul in natura fiind ceva firesc pentru mine, primii pasi m-au purtat prin judetul Arad in muntii Zarandului, apoi treptat pana pe unele dintre cele mai inalte varfuri ale muntilor din Romania. Daca lumea exterioara are farmecul ei aparte prin imensitatea vizibilitatii inspre cele patru zari, lumea subterana este fascinata si misterioasa. Explorarea lumii carstice a pesterilor amenajate si neamenajate din Romania este vasta, deoarece cei care doresc sa descopere tainele lumii subterane au parte de foarte multe pesteri, unele fiind accesibile tuturor si pentru alte fiind nevoie de echipament si cunostinte speologice. Unele pesteri sunt unice in Romania si lume. Pana acum am avut bucuria sa explorez cateva pesteri amenajate si neamenajate, unele dintre ele cu ajutorul unui prieten foarte bun si cu experienta in ale speologiei, fost coordonator salva–speo SAV PAUL (unele din pesteri sau galerii ale pesteriilor au fost explorate pentru prima oara de catre Paul).

PESTERA BOLII
Este prima pestera pe care am vizitat-o si de cele mai multe ori, deoarece este situata in partea de nord municipiului Petrosani la 6km si pe drumul ce leaga Valea Jiului de Tara Hategului – la poalele muntilor Sureanu, Petrosani fiind orasul unde locuiesc bunicii mei. Pestera Bolii este o strapungere naturala accesibila si amenajata pe aproape toata lungimea ei, fiind una din putinele pesteri de acest fel din tara. Intrarea in pestera este facuta de paraul Jupaneasa, ce a strapuns pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20m la baza si 10m inaltime. Dupa ce am coborat pe cateva trepte ale unei scarii, am patruns in galeria principala a pesterii ce este in general de mari dimensiuni, pe alocuri largindu-se in cateva sali spatioase, cu formatiuni de scurgere care apar in locurile inalte si pe tavanul galeriei. Pestera are o lungime de 466m si o denivelare (coborare) de doar 3m. Pestera a fost reamenajata prin montarea de podete care usureaza parcurgerea intregului gol subteran fara pericol, pana aproape de iesirea din cealalta parte (pe sub un podet CFR se poate ajunge in cheile Banita). Noi ne-am oprit sa ajungem pana la capat deoarece debitul apei era mare, astfel am revenit la intrare. In cea mai mare sala a pesterii – Sala de Concert, se organizeaza concerte muzicale si evenimente de dans ca urmare a acusticii deosebite.

PESTERA VACII DIN CHEILE CUTILOR
In iunie 2015 am explorat Pestera Vacii care este o pestera neamenajata, situata in versantul drept al Vaii Cutilor, in sectorul dinspre amonte al cheilor cu acelasi nume, fiind localizata in catunul Ponita din comuna Rosia – judetul Bihor, in muntii Padurea Craiului. Am patruns in pestera printr-o intrare impunatoare ce se afla circa 10m deasupra albiei Vaii Cutilor, in interior fiind o sala de mari dimensiuni si aproximativ orizontala, din care la dreapta exista o galerie ingusta si scunda, la capatul careia se poate ajunge deasupra unei sali impresionante. Daca eram echipati corespunzator speologic si dupa o coborare de 22m, puteam sa patrundem intr-un gol subteran dezvoltat paralel cu valea de la suprafata. Din sala principal in care ne-am si oprit, se desprind o serie de galerii, ascendente spre dreapta si descendente spre stanga, care poarta amprentele unei intense activitati hidrologice. In prezent, Pestera Vacii este lipsita de o curgere organizata si dispune de o gama larga de formatiuni stalagmitice (scurgeri parietale, stalagmite si stalactite, masive stalagmitice, microgururi, perle de caverna etc.), de cateva resturi scheletice concretionate, guano si importante depozite aluvionare. Multumiti de ceea ce am vazut, ne-am intors la gura pesterii.

PESTERA CU CRISTALE DIN MINA FARCU
In aceiasi perioada a lunii iunie din anul 2015 prin zona central-sudica a muntilor Padurea Craiului, in comuna Rosia din judetul Bihor, am vizitat zona amenajata din Pestera cu Cristale din Mina Farcu ce este situata in bazinul superior al Vaii Rosia, pe Dealul Farcu. Pestera cu Cristale din Mina Farcu a fost descoperita in anul 1987, in urma avansarii frontului de lucru a Galeriei miniere Farcu (una din primele echipe care a intrat in galeriile cu cristale a avut in componenta si pe Paul). Pestera are o lungime de 251m si o denivelare (coborare) de 16m. In momentul descoperirii sale pestera a fost considerata o adevarata bijuterie, prin prisma bogatiei speleotemelor, diversitatii si formelor cristalelor existente aici. Din nefericire, dupa descoperire, cavitatea a fost in nenumarate randuri deteriorata prin ruperea si distrugerea cristalelor, in momentul actual fiind doar 15% din ceea ce a fost odata. Explorarile recente si munca de restaurare si cercetare readuc in acest moment Pestera cu Cristale din Mina Farcu in galeria celor mai frumoase pesteri din Romania. Un grup de intiativa a dezvoltat un proiect de introducere a pesterii intr-un proiect complex ce cuprinde refacerea ecologica a acesteia si amenajarea turistica a ansamblului pestera-mina, fiind prima amenajare de acest tip din Romania si printre putinele din lume. Amenajarea pesterii a fost realizata utilizand tehnologii moderne, care raspund atat cerintelor unei amenajari de inalt nivel tehnologic, cat si cerintelor ecologice – amenajare prietenoasa cu mediul. Intreg parcursul destinat turismului de masa este amenajat cu poteci, scari si balustrade din plastic ranforsat cu fibra de sticla, cu sistem de iluminare LED. Traseul vizitabil are 100m de galerii de pestera cu pereti modelati de apa si impodobiti cu formatiuni si cristale inedite. Traseul turistic are ca terminus un balconde unde se poate admira rezervatia cu cristale cu celebrele discuri de Farcu si “Libelulele de Cristal”. In pestera sunt amenajate doua sectoare: turistic si speo-turistic. Deoarece nu am avut autorizare si echipamentul de speologie sa patrundem in zona de rezervatie speologica, ne-am oprit la balcon si a trebuit sa revenim la lumina zilei.

PESTERA MEZIAD
Tot luna in iunie din anul 2015 am ajuns sa patrund si explorez partea vizitabila turistica din Pestera Meziad, una dintre primele pesteri amenajate si mult timp una dintre cele mai lungi pesteri din Romania, avand 4750m lungime pe mai multe nivele, fiind situata pe Valea Meziadului la 3km de satul Meziad, comuna Rosia din judetul Bihor, in regiunea sud-estica a muntilor Padurea Craiului si zona de vest a muntilor Apuseni. Pestera Meziad, unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul Romaniei, a fost descrisa pentru prima data de cunoscutul geograf austriac Adolf Schmidl in anul 1863 si a fost explorata aproape complet de catre Gyula Czárán la inceputul secolului XX. Fauna cavernicola de lilieci, fluturi, paianjeni, crustacee, gandaci ce este adapostita in aceasta pestera si care o face unica, a facut sa fie studiata in anul 1929 de binecunoscutul exploator si speolog roman Emil Racovita impreuna cu o echipa de geologi. Pestera Meziad a fost reamenajata in anul 1972 si deschisa turismului. Intrare in pestera are o inaltime de 16m si o latime de 10m, avand doua nivele de carstificare. Nivelul inferior, care insumează 1542m si se caracterizeaza prin spatii neobisnuit de ample, masurand frecvent intre 20-30m latime si 15-20m inaltime. Dupa circa 400m galeriile se ingusteaza brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin doua galerii greu accesibile si care, din aceasta cauza, nu sunt incluse in sectorul turistic al pesterii. Nivelul superior, in lungime totala de 3208m, prezinta trei zone principale de racord cu galeria inferioara: Galeria descendenta, Galena de jonctiune si Gatul Dracului. Suprapunerea celor doua niveluri in regiunea Podului Natural creeaza un spectacol deosebit de impresionant, inaltimea totala a cavernamentului ajungand aici la 35m. In pestera s-au gasit urme din paleolitic, neolitic, fiind o pestera locuita de Homo Sapiens si de animale ca ursul de caverna – Ursus Spelaeus, care a aparut acum 300.000 de ani si care a disparut cu 12000 de ani in urma, la sfarsitul ultimei glaciatiuni – perioada caracterizata prin racirea climei pamantului. Pestera adaposteste si ofera conditii prielnice pentru hibernarea unor colonii mari de lilieci protejati la nivel national si international, in special cei din specia Miniopterus Schreibersii, care formeaza o colonie destul de mare in Sala Liliecilor. Alte galerii si formatiuni: Galeria Gurilor, Galeria Prabusirilor, Galeria Tulnicului, Galeria Descendenta, Galeria Ponorului, Galeria cu Sant, Sala Turnurilor, Sala Oaselor si speleoteme – stalactite, stalagmite, coloane, draperii… ce capteaza atentia vizitatorilor pe toata durata explorarii pesterii. In Pestera Meziad exista organisme microscopice endemice (care traiesc numai in aceasta pestera) si detine minerale rare care s-au format datorita depozitelor de guano (excremente de liliac). Daca aveam aprobare si echipamentul adecvat speologic am fi putut sa patrunde in rezervatia Pesterii Meziad, insa de data aceasta nu am avut noroc si ne-am retras spre lumina.

PESTERA COIBA MARE
Ajungand in luna mai din anul 2017 prin zona muntilor Bihor – Vladeasa, in zona turistica Arieseni, localitatea Girda din judetul Alba, am urcat sa exploram neamenajata Pestera Coiba Mare, ce se afla la 300m de catunul Casa de Piatra. Lungimea totala a tuturor galeriilor este de 5050m si cuprinde un labirint de galerii fosile, situate la nivele diferite, de o parte si de alta a galeriei active, in sectorul de la intrare. Partea cea mai interesanta si atractiva la aceasta pestera este portalul (intrarea in pestera) ale carei dimensiuni sunt de 47m inaltime si 74m latime, fiind cel mai mare din Romania si asemanator cu cel din Cetatile Ponorului. Se poate vizita pe tot parcursul anului, dar este nevoie de surse de iluminat, iar pentru vizitarea intregii pesteri sunt necesare echipamente de speologie datorita lacurilor si cascadelor subterane. In perioadele cu debit mare a raului Gardisoara nu este indicata vizitarea pesterii, datorita posibilitatii inundarii pasajelor stramte si imposibilitatea iesirii din pestera pana la ape mai mici, ceea ce a fost si in cazul nostru, in acea perioada au fost multe ploi. Am coborat la paraul ce iasa sub malul stang al Gardisoarei din Izbucul de la Coibita si care se strecoara pe sub portar, urmandu-l si mergand alaturi de el am gasit mai usor calea spre galeriile pesterii. Dupa cativa metrii de la intrarea in pestera ne-am bucurat sa descoperim o galerie impresionanta – Sala Mare, dar nu am vazut prea multe doarece vizibilitatea nu a fost buna. Galeria se ingusteaza si pe laterare sunt vizibile deschideri de galerii care conduc spre un sistem superior foarte vast si cu multe labirinte, din aceasta cauza si a numeroaselor dificultati tehnice, vizitarea intregului sistem al pesterii nu este recomandat turistilor. La capatul acestei sali ce se ingusteaza, paraul trece pe sub doua bolti joase ce se succed – formand un orificiu care pe o distana de 5m masoara circa 50cm in diametru, care se pot trece taras, apoi se ajungem in Sala Jeannel. Mai departe, accesul este posibil doar celor experimentati in astfel de explorari si dotati cu echipament special. Pestera mai are o sala de mari dimensiuni – Sala Confluentei, o cascada de 3m inaltime si doua lacuri adanci ce necesita ajutorul unei barci din cauciuc, un al treilea lac sifonant si in care sau adunat dealungul timpului busteni si cioturi, facand continuarea explorarii foarte dificila, de aceea poarta denumirea de Lacul Mortii. Deoarece nu am avut echipamentul de speologie la noi, am decis ca din Sala Mare sa revenim spre lumina zilei.

PESTERA GHETARUL DE LA SCARISOARA
Tot in luna mai a anului 2017 mi-a fost dat sa ajung si pe la Pestera Scarisoara sau Ghetarul de la Scarisoara, vizitand partea amenajata, ce adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania, de aceea poarta numele de “Ghetar” iar “Scarisoara” provine de la comuna Scarisoara situata 16km mai jos, de care apartinea administrativ in vremea cand a fost numita astfel. Acum apartine de comunei Garda de Sus din judetul Alba. Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar – Ocoale – Dobresti, fiind formata in calcare de varsta Jurasic Superior si dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165m, la marginea platoului carstic Ghetari – Ocoale. Odata cu dizolvarea in freatic a pesterii Scarisoara apele coboara in subteran, continuand dizolvarea, apa cobora in Avenul din Sesuri cu iesire la suprafata in Izbucul Politei. Golul ramas uscat al Scarisoarei in urma prabusirii avenului de intrare, s-a umplut cu gheata in timpul glaciatiunilor. Incalzirea vremii facea ca gheata sa incepe a se topi si dispare jumatate din volum, dar este alimentata in fiecare iarna cu un nou strat la suprafata. Topirea influenteaza si la baza ghetarului, astfel ca de la baza dispare o sectiune dar alta se depune sus. Cea mai veche gheata de la baza are 4.000 de ani. Am intrat in pestera Ghetarul de la Scarisoara printr-un impresionant aven, a carui deschidere are un diametru de 60m si care se afla in padurea din marginea platoului. O poteca ingusta sapata in stanca si cateva scari metalice ancorate in pereti ne-au ajuta sa coboram cei 48m cat masoara adancimea avenului pana la funduls au si unde se pastreaza tot timpul anului un strat gros de zapada. Din acest loc am patruns in Sala Mare printr-un impresionant portal masurand 24m latime si 17m inaltime. Topografia Ghetarului de la Scarisoara este simpla, deoarece pestera reprezinta o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700 m. In mijlocul acestei incaperi am descoperit un imens bloc de gheata, cu un volum de 80.000 m3 si care dainuie in pestera de peste 4.000 de ani. Fata superioara a blocului ce are 3.000 m2 formeaza podeaua Salii Mari. In partea dreapta acest planseu se frange intr-un tobogan abrupt de gheata, care da intr-o zona – denumita Biserica si unde sunt primele formatiuni stalagmitice de gheata. Pana aici este zona turistica si tot aici ne-am oprit din explorare, fiind nevoiti sa ne intorcem. Restul pesterii este rezervatie stiintifica ce cuprinde doua sectoare distincte, in latura din dreapta intrarii se afla Rezervatia Mica si in stanga se afla Rezervatia Mare. Dincolo de aceste speleoteme inghetate, aspectul pesterii se schimba total, locul ghetii fiind luat de concretiuni de o mare diversitate si frumusete: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi… Ghetarul de la Scarisoara este important pentru stiinta in primul rand in complexul de fenomene care se datoreaza prezentei ghetii si structurii generale a pesterii: morfogeneza si evolutia formatiunilor de gheata, stratificarea masivului de gheata etc., iar avenul prin flora sa variata, diferentiata pe nivele, ofera botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare, fauna cavernicola este saraca, dar in gheata pesterii s-a descoperit un schelet aproape intreg de Rupicapra (Capra Negra).

PESTERA CETATEA RADESEI
In anul 2019 am ajuns prin muntii Bihor – Vladeasa in partea nordica a platoului carstic Padis, comuna Pietroasa din judetul Bihor si am hotarat sa exploram neamenajata Pestera Cetatea Radesei, pentru ca este unica in Romania, datorita hornurilor (gauri in tavan) care razbat din tavanul pesterii si a cursului de apa ce se strecoara prin pestera, ce umple golul cu vuietul ei. Dupa ce am strabatut o frumoasa padure, am coborat la capatul unei vaii si am tranversat-o, dupa care ne-am aflat in fata intrarii in pestera. Accesul in pestera se face de pe malul stang si prin impunatorulul portal, inalt de peste 15 m, de forma ogivala. Dupa 10 m, pestera s-a largit intr-o sala mare, iar noi am coborat pe o scara rudimentara si mergand pe langa apa, la un momendat a trebuit sa urcam pe o terasa stancoasa si ajungand sub o arcada ce se afla in Sala Mare, ce este luminata prin 4 hornuri. Hornurile razbat tavanul pesterii si am putut sa le vedem sub forma de avene, pe cand urmam poteca de revenire spre traseul de intrare in pestera. Partea de jos a pesterii este acoperita de blocurilor mari de stanca, printre care cursul de apa se strecoara galagios si formeaza mici cascade sau zone mai dificile care a trebuit sa fie trecute sau ocolite. Ne-am continuat aventura speologica printr-o zona mai ingusta si fara lumina, pana am ajuns in zona aflata sub Fereastra I, unde alt horn (gaura in tavan – aven) ce trimitea o pata de lumina in intunericul pesterii. Mai departe am strabatut un canion stramt, lipsit pe unele portiuni de lumina, fiind nevoiti sa coboram pe barnele unei foste punti, deoarece cursul de apa ce strabate pestera formeaza marmite turbionare tipice de eroziune si care ocupa toata latimea canionului, pana la iesirea in Poiana Radesei. Traseul parcurs are 260m, zona subterana masoara 212m la care se adaugă 47 m ai canionului, si o denivelare (coborare) de 36m. Nu are formatiuni carstice spectaculoase (stalactite si stalacmite), are un grad de dificultate mediu si nu este recomandata pe timp ploios, necesita surse de iluminat.

Am avut bucuria sa explorex si alte pesteri, printre care cea mai cunoscuta pestera din Romania, PESTERA URSILOR.

In anul 2020 doresc sa ajung din nou prin zona comunei Rosia din muntii Padurea Craiului, pentru a patrunde si explora doua pesteri neamenajate, ce necesita echipament speologic: PESTERA DOBOS SI PESTERA GRUIET.

STALACTITELE sunt speleotemele de forma cilindric sau conica ce atarna din tavan sau de pe orice proeminenta si care sunt generate de picaturi de apa ce cad atrase de gravitatie. In momentul ruperii are loc o evaziune de CO2 din solutie si pe marginea fisurii se depune carbonat de calciu sub forma unui inel. Cantitatea este infima dar, adaugata din picatura si picatura, treptat stalactita creste.
STALAGMITELE sunt speleotemele cilindrice sau conice ce cresc de jos in sus pe orice proeminenta pozitiva si care iau nastere din picaturi de apacszute de sus. Daca conditiile de evaziune a dioxidului de carbon sunt favorabile, depunerea calcitului va avea loc rapid, ceea ce va face ca suprafata de acumulare a calcitului sa fie restransa si coloana ridicata va avea un diametru redus, va fi o stalagmita zvelta. Daca conditiile de evaziune a dioxidului pe carbon vor fi nefavorabile, carbonatul de calciu va iesi greu din solutie, adica pe o distanta mai mare de punctul de picurare, coloana ridicata va avea un diametru mai mare, va fi o stalagmita robusta.
COLOANELE constituie o forma principala de speleoteme de picurare. Ele nu reprezinta altceva decat unirea unei stalactite cu stalagmita corespunzatoare, participarea celor doua elemente fiind de obicei vizibila. Unii autori au propus pentru coloane termenul de stalagnat, dar el nu a reusit sa se impuna.
DRAPERIILE PARIETALE suntdepunerile de calcit ce imbraca peretii golurilor subterane, uneori intr-o mare bogatie de forme, conferind impresia de opulenta peisajului subteran.
GURURILE SAU BAZINELE DE PLANSEU sunt unele din cele mai frecvente tipuri de speleoteme. Gururile se prezinta ca bazine ce au o latura proptita de panta si celelalte laturi sub forma unui baraj arcuit convex. Comparatia cu un baraj nu este numai morfologica ci si functionala, caci in spatele lui este adunata apa.

Nu mai ramane dacat sa descoperiti si voi FASCINANTA SI MISTERIOASA LUME A PESTERILOR din ROMANIA

Va dorim sa aveti parte de carari/poteci/creste insorite si linistite

%d blogeri au apreciat: