Poze panoramice + mic jurnal. MAGIE prin muntele RETEZAT la sfarsit de martie 2019

La invitatia unui foarte bun prieten – „HOMBRE”, am evadat la sfarsit de luna martie in muntii Retezat. Nu puteam rata aceasta evadare din barlogul familiei, desi cu doar o luna in urma fusesem in Retezat. Este de neconceput pentru mine sa refuzi o iesire la munte, mai ales in MAGICUL MUNTE RETEZAT. Daca pentru unii magicul munte inseamna muntii Bucegi sau muntii Fagaras, pentru mine inseamna muntii Retezat.

Prima zi de evadare de acasa nu isi are insemnatatea in ce priveste ce am facut si ce am vazut, deoarece am ajuns la Carnic unde am lasat masina si apoi am urcat pe vechiul traseu turistic cunoscut ca „DRUMUL MAGARILOR/CAILOR”, ajungand pe inserat la barlogul nostru. Insa pentru mine cel mai important isi are insemnatatea de a fi intalnit si cunoscut un OM FAIN, pe al sau nume de la munte „ZMEU”. Culmea, cam toti cei care merg pe carari/poteci/creste de munte au cate un nume montan mai ciudat… „Japan”, „Hombre”, „Zmeu”, „Ioda”, „Ursu”…

O doua zi a evadarii prin muntii Retezat, a decis sa o petrecem pe un traseu de unde sa surprindem frumusetea si magia acestui munte, reperele principale fiind urcat pe valea Pietrele, Cabana Gentiana, Bordul Tomii, Lacul Pietrele, Saua Stanisoara si coborat pe valea Stanisoara.

Prima oprire la Cabana Gentiana, de unde incepe magia. Insa magia este data si de OAMENII pe care o sa-i gasesti la aceasta cabana draga multora ce au ajuns pe la ea. Noi l-am reatalnit pe cabanierul PETRICA, ce ne-a servit cu acelasi si de neegalat ceai din plante de la munte. Multumim Petrica.

Avand multe de vazut, ne-am luat ramas bun de la Petrica si am pornit spre taramul magic de mai sus. Dupa cum bine stiu marea majoritate a celor care merg la munte, nu doresc sa dau lectii sau sa par mai destept in ale mersului la munte, traseele de parcurs in sezonul de iarna nu corespund in unele portiuni cu traseele pe vara. Si astfel de la cabana Gentiana am ales sa mergem tot inainte, nici macar la stanga catre podet si spre crucea lu „CUXI”, ajungand in acel punct de belvedere de unde poti sa admiri creste, creste si iar creste cu tot felul de varfuri…

De stat am mai fi stat in acest loc, dar… hopa sus, cat mai sus. O vreme cum ne era dat sa avem parte, ne indemna sa continuam sa ajungem din ce in ce mai sus, pana in platoul de la BORDUL TOMII. Fiecare care ne-a fost dat sa ajungem in acest loc, stim ce ne este dat sa vedem de jur-imprejur si ar fi greu de explicat in cuvinte.

Toate bune si frumoase, mai ales cu vremea superba care ne indemna sa urcam din ce in ce mai sus, asa ca.. din nou la drum spre lacul Pietrele. Stratul de zapada inghetata de deasupra zapezii si soarele puternic face ca urcusul sa fie foarte placut, iar fara se ne dam seama prea mult si fiind captivati de frumusetea peisajului inca de iarna din jur, am ajuns la lacul Pietrele. Dar unde este lacul Pietrele? Zapada foarte consistenta din acest an, din spusele cunoscatorilor de Retezat nu a mai fost asa zapada multa de foarte mult timp, acopera toata suprafata de pe si de langa lacul Pietrele. Insa ce este in jurul nostru este… fara de cuvinte, putand sa ne bucuram privirea cu crestele zdremtuite de varfurile principale ale Retezatului.

Desi vremea este superba si zapada numai buna de o ascensiune usoara spre varful Peleaga, decidem sa respectam planul initial si sa urcam in saua Stanisoara, de unde putem admira mai de la mijloc zona centrala a Retezatului Mare. Incepem sa urcam spre saua Stanisoara si ne bucuram de un prim efort ceva mai sustinut pentru fizicul si plamanii nostiri. Asta este fascinatia mersului la munte, efortul unui urcus si apoi… magia data de reusita a fi ajuns pe un varf sau intr-un loc de unde simti ca ai atins zeii nestiuni ai muntelui. Cam asa a fost pentru mine, pentru ZMEU este poate ceva obisnuit, cand am ajuns in saua Stanisoara si sa ma bucur privind la varful Papusa, varful Peleaga, varful Custura Bucurei, curmatura Bucurei, varful Bucura 1 si 2, saua de iarna si de vara a Retezatului si binecunoscutul varf Retezat.

Prima oara cand am mi-a fost dat sa ajung in muntii Retezat a fost in iunie 1995 (ce trec anii), parcurcand aproape acelasi traseu ca cel parcurs in aceasta evadare de la sfarsit de martie 2019. Toti cei care strabatem carari/poteci/creste ale muntilor suntem intrebati „Care munte este cel mai frumos pentru tine?”, „Care traseu din muntii… este cel mai frumos”, „Care varf este mai frumos?”, „Unde este cel mai frumos punct de belvedere din muntii…?”. Parerile si raspunsurile vor fi diferite, dar pentru mine in acel moment, locul ideal era saua Stanisoara din muntii Retezat.

Din saua Stanisoara a culmei Stanisoara, admiram pe doaparte valea Stanisoara strajuita de varful Bucura 1 si Bucura 2, saua de iarna si saua de vara a Retezatului cu cateva cornise de zapada gata de asi urma cursul firesc al prabusiri, varful Retezat ce a fost victima colaterala in batalia de legenda din trecut, saua Lolaia si varful Lolaia Sud ce duce mai departe prin lunga culmea Lolaia spre tara Hategului.

De cealanta parte a culmei Stanisoara si din saua Stanisoara, ne bucuram sa privim spre valea Pietrele de unde am urcat pana in acest loc, in departare siguraticul varf Mare ce se iveste de dupa creasta Pietrele, cele mai cele varfuri inalte din muntii Retezat – varful Papusa si varful Peleaga, zona zimtata din Coltii Pelegii, varful Custura Bucurei marcat de un eveniment tragic de acum 2 ani, zona cu cornise gata de prabusire din Curmatura Bucurei.

Mai mult ca sigur o sa spuneti ca fac reclama acestor munti, ca doar de acolo sunt. Grestit, caci sunt aradean prin nastere si la origini sunt din doua zone ale tarii, Crisana si Moldova. Insa acest munte are acel ceva special, acel vino incoace mereu si mereu, caci am sa te incand cu ce iti voi oferii de fiecare data.

Pe cat stateam mai mult in saua Stanisoara, cu atat ne pregateam sa mergem spre varful Retezat, urmand saua de iarna pe sub varful Bucura 2 si apoi catre saua de vara a Retezatului, fiind numai bina pregatiti pentru urcarea sustinuta pana in platoul varfului Retezat. Toate bune si frumoase, doar ca urma coborarea de pe varf (nu ne faceam probleme deoarece aveam la noi coltarii, casca si piolet) insa dupa ce treceam de saua Lolaia si varful Lolaia Sud urma sa strabatem culmea Lolaia. Indiferent de anotimp, pentru mine si cred ca la fel pentru altii, culmea Lolaia este una dintre cele mai chinuitoare de strabatut culmi din Romania. De ce? Va invit sa experimentati aventura strabaterii culmii Lolaia pe picioarele voastre ;

Pana la urma am decis sa respectam planul intial, acela de a cobora prin valea Stanisoara inapoi la barlogul nostru. Zapada avand un stra susbtire de gheata deasupra sa, facea ca sa coboram foarte placut, Zmeu regretand in tacere ca si-a adus schiurile pentru a face o coborarea printr-o zona necalcata demult. Ajunsi in valea Stanisoara ne bucuram de bastionul creat de culmea Stanisoara, saua Stanisoara, varful Bucura 2 si 1, saua de iarna si sauade vara a Retezatului, varful Retezat, saua Lolaia si varful Lolaia Sud. Stand in acest loc, ochii nostrii privesc spre posibile trasee de coborarea cu schiurile sau placa, trasee de catarat sau ascensiune pe varfurile din zona, trasee de aventura montana… Pe mine ma intereseaza traseul de coborarea din saua Lolaia spre valea Stanisoara, o alternativa mult mai buna de a ajunge in valea Stanisoarei decat sa strabati culmea Lolaia si apoi sa cobori in valea Stanisoara. Privind la acest posibil traseu de coborarea imi dau seama ca iarna este cat de cat abordabil pentru o coborare si poate pentru o urcare, insa mai mult ca sigur pe timp de vara este plin de jneapan si nu exista o carare sau poteca marcata si loc pe unde sa treci.

Doamne, ce greu este sa cobori de la munte. Greu nu din cauza efortului, ci din cauza MAGIEI MUNTELUI. Esti nevoit sa revii ince-incet spre acea „civilizatie” unde ai parte in marea majoritatea a cazurilor de sunetul cristalin al masinilor, de aerul curat si nepoluat dat de traficul rutier sau al prafului de pe strazi (nu va ganditi la alte prafuri), de peisajele minunate create de blocuri, de unii oameni speciali pentru care doar mall-ul sau anumit tip de masina conteaza… (ce mi-o caut cu o vizita pe acas de la unii). Asa este cel putin pentru mine aceasta coborare… grea, desi cu doar o luna in urma am fost prin zona muntilor Retezat si urmeaza cel putin inca o noua aventura montana pe aceste carari/poteci/creste ale acestor munti. Tot coboram, dar din cand in cand privim in spate la locurile in care am fost acum sau in alte timpuri, locuri in care o sa revenim, deoarece este MAGICUL RETEZAT.

Pana la urma am ajuns in padurea de brazi de pe valea Stanisoara, bucurandu-ne de zgomotul placut al paraului Stanisoara si a apei care cadea dupa zidurile de gheta ale cascadelor Stanisoarei, pana am ajuns la barlogul nostru.

Dupa o noapte linistita, a urmat si chinul celei de treia zi. Il cunoasteti cu totii… mancare si cafeau de dimineata, urmata de facutul rucsacului si chinul suprem, coborarea spre masina si poate calatoria cu trenul spre casa sau cum imi place mie sa spun BARLOCUL FAMILIEI. Apropo de calatoria cu trenul… Ce vremuri memorabile cand se cobora cu acel ARO plin de rucsacuri si oameni ce au fost la munte, coborare pana in gara la Ohaba de sub Piatra, asteptat trenul spre gara Simeria, urcatul dintr-o parte si alta in vagoane a acelei multimi de oameni ce au fost pe carari/poteci/creste ale Retezatului, negocierile cu controlorul… „SA TRAIASCA NASUL… NASU ESTE CU NOI… CE MAI FACE NASU… HAI NASULE, CA SUNTEM STUDENTI, ELEVI SI NU MAI AVEM BANI…”, povesti si tot felul de cantece cu/despre munte, sosirea si debarcarea in gara Simeria, fuga celui ales la cumparat de LANGOSI – vestiti si neasemuitii langosi din gara Simeria, alternativa mai putin placuta a langosilor – pufuletii, placerea de a ne bucura de gustul placut al berii la 1 litru in sticla de la HATEGANA, statul la terasa de langa pasarela C.F.R. spre oras sau pe peronul garii unde continuam cu cantece la chitara, clipa despartirii de prieteni sau grupuri in urarele si indemnurile „Cine pleaca este un…”. Multe ar fi spus despre felul in care se facea turismul montan odinioara.

Am coborat „voiosi” pe o vreme ce ne indemna sa mai facem un traseu dar inspre sus, pe unde am fost cu o zi in urma. Uitandu-ne din cand in cand inapoi la crestele muntilor Retezat, ne-am abatut pe la cascada LOLAIA si intr-un final am ajuns la masina noastra. Imbarcare si la drum, avand ocazia sa mai vedem in oglinda retrivizoare MAGICUL RETEZAT si in lateral dreapta la departare, creasta muntilor PARANG. Ultimile priviri aruncate asupra muntilor Retezat le facem de langa viaductul de la Ciopeia si in timp ce urcam spre padurea ce adaposteste rezervatia de zimbrii de langa orasul Hateg.

In incheiere, poate niste informatii de folos:

> Venind cu trenul sau cu masina, din Ohaba de sub Piatra si pana in zona CARNIC se poate ajunge pe o sosea asfaltata pana dupa podul vechi si ceva mai sus de CABANA „SOARELULUI”, soseaua fiind urmata de un drum forestier ce a suferit o imbunatatire cu piatra de la cariera,

> Cei care ajung cu trenul in Ohaba de sub Piatra si doresc sa ajunga cu masina in zona Carnic, vor avea nevoie de mult noroc, deoarece nu mai exista siguranta unei masini care sa te duca pana in zona Carnic si de aceea depinzi de cei care doresc sa urce in muntii Retezat,

> In zona Carnic exista posibilitatea de cazarea la CABANA CODRIN, din pacate CABANA CASCADA fiind inchisa in momentul cand am fost pe acolo,

> Parcarea pentru masini de sus este neschimbata,

> Pentru a ajunge la CASCADA LOLAIA sau amenajat cateva trepte din lemn iar in dreptul ei sau facut balustrade pentru siguranta celor care vor sa admire aceasta frumusete a naturii,

> Din pacate in zona PIETRELE (la casute si vila Stanisoara) de pe valea Stanisoarei, nu se poate caza sau manca, deoarece exista o situatie juridica neplacuta si cu implicatii dubioase care afecteaza turistul roman si strain, FIIND INCHISA!?!?! O zona unde pana anul trecut – 2018, se putea ajunge usor si tocmai de aceea era cautata pentru faptul ca pe langa cazare aveai posibilitatea sa gasesti de mancare si de baut, acum a devenit pustie si din cate se pare viitorul ei este… o noua ruina a turismului montan Romanesc. Ar fi bine ca taberele care sunt in conflict sau cei raspunzatori si factori de decizie sa se puna la o discutie, pentru a decide care este cale benefica de urmat pentru fiecare. Daca ar fi redata circuitului turistic, fiecare parte a acestei situatii neplacute ar avea de castigat la modul financiar, dar mai important ar avea de castigat turistul ce va ajunge la Pietrele,

> Singura posibilitate de cazare din aceasta parte de munte Retezat – partea de nord si in plin munte, este pe valea Pietrele la binecunoscuta si indragita CABANA GENTIANA. Din zona Carnic pana la cabana Gentiana se poate ajunge urmand traseul marcat cu banda albastra – dar care duce ocolitor prin zona Pietrele, de aceea cel mai indicat si direct traseu de strabatut pentru a ajunge la cabana, este urmand traseul marcat cu triunghi albastru, ce incepe dintr-o curba mare la dreapta ce duce catre zona Pietrele. Cabana Gentiana este situata intr-o poienita la altitudinea de 1672m cu o vedere superba spre culmea Pietrele la stanga si culmea Stanisoara la dreapta, fiind administrata M.C. „FLOAREA REGINEI” VALEA JIULUI. La cabana Gentiana o sa intalniti si cunoasteti oameni minunati prin cei trei NEA’ cabanieri – PETRE, GICU si GIGI. Cabana Gentiana are posibilitatea de oferii dormit unui numar 42 de iubitori de natura si mai ales munte, impartirea facandu-se astfel: 18 locuri intr-o camera de jos si 24 locuri in pod, la binecunoscutele priciuri, pretul de cazare fiind de 35 lei/persoana/noapte. Cabana primeste turisti sau montaniarzi tot timpul anului, confortul pe timpul iernii facandu-se prin incalzirea de la o soba cu lemne. Apa calda „din pacate” nu este, insa apa rece se gaseste din belsug la izvor. Confortul unui dus adevarat ce te revigoreaza se poate face la raul din apropiere. De cativa ani curentul electric este de la panouri solare si generator, ce face ca seara in sala de mese sa fie o atmosfera placuta. Cei ce doresc pot savura o cana cu ceai din plante de la munte si din apropierea cabanei (nu ratati asa ceva), diverse bauturi recomfortante – capucino, ciocolata calda, cafea sau diverse bauturi alcoolice din comert sau traditionale. In ce priveste mancarea… nu exista bucatareasa/bucatar, asta insemnand ca fiecare turist sau montaniard ce ajunge la cabana Gentiana trebuie sa-si care mancare in rucsac. Daca doresti sa te cazezi la cabana Gentiana pentru cel putin o noapte, este indicat sa-ti faci o rezervare din timp, apeland numarul de telefon 0733963292,

> In timp ce eram pe traseu ne-am intalnit cu doi schiori ce doreau sa se bucure de zapada bine depusa, cabana Gentiana era destul de ocupata de diverse grupuri de turisti si montaniazi ce erau deja pe traseele din Retezat, la Bordul Tomii si in timp ce urcam spre saua Stanisoara am mai intalnit doi schiori, iar in saua Stanisoara ne-am intalnit cu un schior ce venea din saua de iarna a Retezatului si cobora la cabana Gentiana,

> In timp ce coboram spre zona Carnic ne-am intalnit cu cateva grupuri de turisti care doreau sa ajunga pana la locul „BANCUTA”, unii spuneau ca au mai fost la munte si chiar prin muntii Retezat, dar care nu prea erau echipati corespunzator mai ales in ce priveste incaltamintea, unii dintre ei fiind incaltati cu… tenisi. Nare rost sa mai spun de cei care doreau sa ajunga la cascada Lolaia cu ce erau imbrcati si incaltati, ce aveau in maini…

> Deoarece ESTE MAGICUL MUNTE RETEZAT, va rugam sa nu distrugeti marcajele turistice si sa nu lasati desurile pe te miri unde!!!

Cam asta a fost aventura prin MAGICUL MUNTE RETEZAT

CARARI/POTECI/CRESTE INSORITE

SI CAT MAI LINISTITE